MoștenireaLEGACY
O familie. O berărie. O tradiție care a traversat un secol reluata.
Moștenirea Czell
O tradiție începută în 1893. O rețetă recuperată din istorie. O bere readusă la viață, exact așa cum a fost creată.
Pornind de la rețeta originală și metodele vremii, berea a fost recreată cu fidelitate în prezent, continuând o tradiție începută în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Clădirile din oraș care le poartă numele sunt încă aici după mai mult de un secol, iar noi ne-am propus să readucem pe mesele brașovenilor berea pe care ne-au lăsat-o moștenire.
Timeline
1816 → 1948 → 2026. O istorie industrială, întreruptă și redescoperită.
1816
Nașterea unui spirit antreprenorial
La 19 septembrie 1816 se naște Friedrich Thomas Czell, fiul unui producător de țesături din lână. Numele familiei fusese deja maghiarizat din săsescu Zell. Încă din copilărie, Friedrich Thomas Czell manifestă un pronunțat spirit antreprenorial, folosind economiile proprii pentru a cumpăra și revinde diverse bunuri, obținând primele profituri modeste.
1840
Inovație tehnologică și începutul industrializării
În anul 1840, Friedrich Thomas Czell pleacă la Viena pentru a urma o ucenicie în tehnica filării lânii. Dispune la acel moment de economii în valoare de 3000 de florini, o sumă considerabilă pentru epocă. Cu acești bani achiziționează o mașină Knot din Boemia (Brno), pe care o instalează într-un atelier din Brașov, modernizând și eficientizând semnificativ producția de țesături din zonă.
1855
Extinderea pe piețele internaționale
În 1855 este fondat concernul „Friedrich Czell & Söhne”. Activitatea principală a companiei este exportul de lână de oaie către Imperiul Britanic, marcând integrarea Brașovului în circuitele comerciale europene și consolidând poziția economică a familiei Czell.
1860
Diversificare și dezvoltare economică
În jurul anului 1860, Friedrich Czell își extinde activitățile industriale. Pe lângă distileria din Târgul Cailor, înființează o mică fabrică de bere pe actuala stradă Lungă și o fabrică de spirtoase în localitatea Cristian. Subprodusele procesului de distilare erau utilizate pentru creșterea porcilor, care erau ulterior comercializați la Viena și Budapesta.
1863
Impact regional și prosperitate locală
Pentru a asigura materia primă necesară distileriei, Friedrich Czell introduce și promovează cultura cartofului în regiunea Brașovului, relativ puțin răspândită până la acel moment. Achizițiile realizate de concernul Czell contribuie la dezvoltarea economică a comunităților rurale din jurul localității Cristian, generând un val de prosperitate regională.
1868
Extindere industrială și integrare economică
În anul 1868, concernul Czell își extinde activitatea prin înființarea unei fabrici de chibrituri și a unei noi distilerii. În paralel, sunt dezvoltate ferme de animale în proximitatea distileriilor, care utilizează borhotul rezultat din procesul de producție ca sursă constantă de hrană, creând un sistem economic integrat și eficient.
1870
Comerțul cu băuturi alcoolice
În 1870, Friedrich Thomas Czell fondează, împreună cu cumnatul său Paul Artz, o nouă firmă de comerț cu vinuri și alte băuturi alcoolice. În același an începe producția la distileria situată pe strada Târgul Cailor, cunoscută astăzi sub numele de strada Barițiu.
1871
Recunoaștere oficială în comerțul urban
În urma unei licitații organizate de Comuna Brașovului, compania „Czell & Artz” devine una dintre cele trei firme autorizate să arendeze comerțul cu băuturi în oraș. Această decizie este consemnată în Publicațiunea Magistratului Urban și Districtual din 27 decembrie 1871, confirmând poziția firmei în economia locală.
1874
Resurse energetice și infrastructură industrială
Friedrich Czell devine proprietarul minei de cărbuni din Vulcan (Brașov). După anul 1880, exploatarea „Concordia Gewerkschaft”, aflată în proprietatea firmei „Czell & Artz”, se extinde pe o suprafață de peste 3,2 milioane de metri pătrați, pe teritoriul localităților Vulcan, Holbav și Codlea. Cărbunele extras era utilizat în centralele termice ale fabricilor de cărămidă din Brașov, la fabrica de hârtie din Zărnești și în unitățile de producție de țesături, alcool și bere ale familiei Czell.
1877
Continuitate familială și expansiune europeană
După moartea timpurie a asociatului Paul Artz, afacerile firmei „Czell & Artz” sunt preluate de compania „Friedrich Czell și Fiii”, în care Friedrich este asociat cu fiii săi Wilhelm, Friedrich Paulus și Carol. Firma investește într-o rețea de export de vinuri ardelene către piețele din Europa de Vest, bazată pe podgoriile proprii din zona Mediașului, precum și pe achiziții de la producători locali, dezvoltând o rețea extinsă de depozite.
1887
Tradiție monastică și producție de bere
În anul 1887, firma Czell ia în arendă fabrica de bere din Mănăștur, Cluj. În acest loc funcționa încă din secolul al XVI-lea o mică fabrică de bere fondată de călugări iezuiți, continuând astfel o tradiție locală veche de câteva secole.
Industria zahărului și mobilizare de amploare
Tot în 1887, firma Czell construiește și pune în funcțiune fabrica de zahăr de la Bod. Prin intermediul unei societăți pe acțiuni, înființată cu sprijinul autorităților de la Budapesta, este ridicată o construcție industrială amplasată la aproximativ 11 km de Brașov și 3 km de comuna Bod, pe un teren mlăștinos de pe malul râului Bârsa. În doar opt luni, cu o forță de muncă de aproximativ 2000 de oameni, majoritatea zidari din Săcele, fabrica este pregătită pentru producție. Planurile și utilajele provin din Brno, de la aceeași uzină de unde Friedrich Czell achiziționase prima sa mașină industrială în 1840.
1890
Consolidare și modernizare industrială
În 1890, concernul „Friedrich Czell și Fiii” achiziționează fabrica de lichioruri Quittner din Dârste. Fondată în 1821, aceasta era o marcă recunoscută în Austro-Ungaria, dar se afla într-o situație financiară dificilă din cauza conflictului vamal cu România. După preluare, fabrica este dotată cu utilaje moderne și repusă în circuitul economic.
1891
Centralizarea producției de bere
În 1891, firma Czell & Fiii cumpără mai multe fabrici mici de bere din regiune. Cea mai importantă este prima fabrică brașoveană de bere, fondată în 1857 de Johann Habermann. Aceasta este reorganizată și înregistrată sub denumirea „Erste Dampf-Bierbrauerei Friedrich Czell & Söhne”, devenind nucleul producției moderne de bere a familiei Czell.
1892
Continuitate și expansiune după fondator
În septembrie 1892 începe construcția unei noi fabrici de bere, situată peste drum de fabrica de lichioruri din Dârste, pe partea stângă a drumului spre Vama Predeal. În același an, Friedrich Czell încetează din viață, iar afacerile sale sunt preluate și continuate de urmași. Se dezvoltă rețeaua de distribuție a vinurilor din regiunile Mureș și Târnave, iar sticlele îmbuteliate sub marca Czell ajung în majoritatea orașelor transilvănene.
1893
Nașterea Berii Czell
În anul 1893 este finalizată fabrica de bere Czell din Dârste. La data de 15 octombrie 1893, prima sticlă de bere Czell părăsește poarta fabricii, marcând începutul oficial al producției industriale de bere Czell și intrarea acesteia în istoria Brașovului.
Spațiu social și cultură urbană
În imediata apropiere a fabricii se deschide „Hala de bere Czell din Dârste”, un spațiu de petrecere a timpului liber, animat de concerte de fanfară organizate în fiecare duminică. Accesul costa 30 de creițari, sumă pentru care vizitatorii primeau trei pahare de bere, transformând locul într-un important punct de întâlnire al comunității.
1948
Deportare și confiscare
În anul 1948, întreaga familie Czell este deportată în afara României. Toate proprietățile, bunurile mobile și imobile ale familiei sunt confiscate de stat, punând capăt definitiv prezenței economice a familiei Czell în România.
Naționalizare și schimbarea identității
Tot în 1948, fabrica de bere din Dârste este naționalizată și redenumită „Aurora”, intrând într-o nouă etapă de funcționare, ruptă de identitatea și tradiția berii Czell.
1962–1965
Extindere și industrializare planificată
În anul 1962, Trustul Regional de Construcții Brașov demarează lucrările de extindere a fabricii de bere din Dârste, în cadrul programelor de dezvoltare industrială ale economiei centralizate. Începând cu anul 1965, în fabrică sunt produse noi tipuri de bere — blondă, brună și porter — diversificând sortimentele disponibile pe piața internă. Până la sfârșitul perioadei comuniste, unitatea traversează mai multe etape de extindere și retehnologizare, adaptându-se cerințelor producției de masă și planificării economice de stat.
1992
Continuități revendicate și date simbolice
În anul 1990, pe platforma industrială din Dârste începe producția berii care va fi cunoscută ulterior sub numele Ciucaș, cu aproximativ 40 de angajați. În deceniile următoare, fabrica se dezvoltă, ajungând la câteva sute de salariați și o capacitate de producție de zeci de mii de sticle pe oră. În perioada comunistă, berea produsă aici sub denumirea „Aurora” a devenit una dintre cele mai răspândite beri din România, fiind prezentă constant în magazinele din Brașov și pe litoral. Tot după 1990 fabrica este redenumită „Ciucaș”, iar berea obține mai multe distincții pentru calitate. Pe ambalajele actuale ale berii Ciucaș este menționat anul 1892 ca dată de origine, dar din perspectivă istorică, acest an are însă o semnificație diferită: în 1892 se construia fabrica de bere Czell din Dârste, iar prima bere produsă aici a ieșit pe poarta fabricii abia în 1893, sub numele Bere Czell. Data de pe eticheta Ciucaș marchează, așadar, începutul unei infrastructuri industriale, nu al berii Ciucaș propriu-zise. Istoria berii din Dârste este una a continuității spațiului și a ruperii identității, în care datele devin uneori simboluri convenabile, dar adevărul cronologic rămâne de descoperit pentru cei care privesc mai atent.
1995
Privatizare și tranziție economică
În anul 1995, fabrica „Aurora” este privatizată prin metoda MEBO (Management–Employee Buyout). Această metodă presupune transferul mijloacelor de producție din proprietatea statului în proprietatea angajaților unității economice. În urma privatizării, fabrica devine o companie cu capital privat integral românesc, marcând tranziția de la economia centralizată la un model economic bazat pe inițiativă privată, într-un context postcomunist caracterizat de restructurări și redefiniri identitare.
2020
Redescoperirea rețetei originale
Lóránd Tóth, student la Horticultură, cu interes documentat pentru istoria berii și procesele de producție, identifică în arhiva studiilor sale un certificat de laborator datând din jurul anilor 1900, document care consemnează rețeta originală a berii Czell. În anii următori, desfășoară un amplu proces experimental de home-brewing, constând în teste succesive și ajustări repetate ale rețetei, cu scopul de a reconstitui gustul pierdut al berii Czell, cunoscut astăzi sub denumirea simbolică #GustulPierdut.
2021
De la cercetare la concept cultural
În paralel, fratele său, Edömér Tóth, începe să aprofundeze importanța familiei Czell pentru istoria Brașovului. Conștientizează valoarea acestei moșteniri și inițiază un demers de colecționare de sticle, jetoane, reclame vechi, butoaie, etichete și alte obiecte legate de povestea Czell, o istorie care a supraviețuit bombardamentelor din timpul Războaielor Mondiale. În acest context, prinde contur ideea unui spațiu gastronomic cultural, conceput nu doar ca un Brauhaus sau o micro-berărie cu sală de degustare, ci ca un loc memorabil, un omagiu adus spiritului antreprenorial al familiei Czell și berii Czell.
2022
Reluarea producției berii Czell
În anul 2022, frații Tóth colaborează cu braumeisterul Simonffy Árpád pentru a relua producția berii Czell în secolul XXI. Sunt realizate primele sortimente contemporane: Czell Originală 1893 (reproducere după rețeta istorică), au urmat alte sortimente. La data de 22 februarie, prima ladă de bere Czell produsă după anii ’40 este îmbuteliată în mod simbolic în zona Miercurea Ciuc, în proximitatea uneia dintre vechile fabrici de bere Czell care au funcționat odinioară în această regiune. Urmează reintroducerea berii artizanale brașovene în restaurantele și barurile cu specific din oraș, marcând revenirea berii Czell în circuitul public local. Acest demers este dublat de o activitate susținută de informare și documentare istorică, menită să readucă în atenția publicului rolul familiei Czell în dezvoltarea Brașovului și moștenirea antreprenorială lăsată de aceasta.
2026
Spațiu contemporan pentru o istorie redescoperită
În luna ianuarie 2026 se deschide Brauhaus Czell în Piața Sfatului din Brașov, în centrul istoric al orașului, într-o hală de producție datând din anul 1924, situată pe axa urbană care conduce spre Palatul Czell, clădire ce poartă și astăzi numele familiei. În luna februarie este inaugurat Muzeul Czell Brau, împreună cu Nano Fabrica de Bere Czell, condusă de braumeisterul Simonffy Árpád. Spațiul reunește întreaga colecție de obiecte Czell adunată de frații Tóth de-a lungul ultimilor cinci ani. Expoziția prezintă artefacte originale, cu o istorie de peste un secol, care au supraviețuit bombardamentelor, jafurilor, relocărilor și, uneori, uitării. Această poveste, acest demers expozițional și acest spațiu nu ar fi fost posibile fără contribuția familiei, a asociaților, a prietenilor și a partenerilor care au crezut în proiect și în importanța sa pentru Brașov.
Lacul din Noua
Lacul din Noua a fost amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea, la inițiativa fraților Czell, ca rezervă naturală de gheață pentru răcirea berii. În timpul iernii, suprafața înghețată era tăiată manual în blocuri mari, depozitate ulterior în pivnițe izolate cu rumeguș și paie — metoda standard de refrigerare industrială înainte de apariția sistemelor mecanice de răcire.
Aceste blocuri de gheață asigurau fermentarea la temperaturi controlate și păstrarea berii pe tot parcursul anului.
Primele pivnițe berărești ale familiei Czell erau săpate în grotele de pe Strada Andrei Bârseanu, unde temperatura constantă și gheața naturală permiteau maturarea berii în condiții optime.
Plopii de pe Calea București
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, de-a lungul Căii București a fost plantat un amplu aliniament de plopi, atribuit inițiativei fraților Czell.
Rolul arborilor era unul practic: crearea unei zone permanente de umbră pentru transportul berii în butoaie către centrul vechi al Brașovului. Protejarea încărcăturii de expunerea directă la soare contribuia la menținerea temperaturii scăzute, esențială pentru calitatea berii înainte de apariția refrigerării moderne.
Timp de aproape un secol, plopii au definit vizual una dintre principalele artere ale orașului, devenind parte din peisajul urban brașovean.
După 1989, aliniamentul a fost pierdut treptat, în urma furtunilor și a defrișărilor, dispărând în mare parte din peisajul contemporan.
Palatul Czell
Palatul Czell a fost construit la începutul secolului al XX-lea ca reședință urbană și sediu reprezentativ al familiei Czell, reflectând statutul economic al uneia dintre cele mai importante familii berărești din Brașov.
Edificiul, realizat în stil eclectic cu influențe secessioniste specifice perioadei austro-ungare, se remarcă prin fațada decorată, volumele ample și funcțiunea sa dublă, locuință și spațiu de administrare a afacerilor familiei.
Situat pe Strada Mureșenilor, palatul rămâne și astăzi un reper arhitectural al centrului istoric, martor al epocii în care industria berii a contribuit decisiv la dezvoltarea urbană a Brașovului.
După 70 de ani
Rețeta originală s-a întors în halbele brașovenilor.
Povestea a început cu un document de arhivă, un fragment de istorie recuperat și transformat din nou în bere vie.
Astăzi, moștenirea Czell poate fi descoperită în întregime: prin documente, obiecte de epocă și prin berea recreată după metoda istorică, în noua sa casă, Czell Brauhaus, din inima orașului, în Piața Sfatului.
Vizitatorii sunt invitați să exploreze povestea, să vadă moștenirea și să guste rezultatul ei.